România - impunerea regimului comunismului

Lovitura de palat

În dimineaţa zilei de 20 august 1940, Fronturile 2 Ucrainean şi 3 Ucrainean, au declanşat o puternică ofensivă în zona Iaşi – Chişinău. Ofensiva sovietică, precum şi decizia lui Ion Antonescu de a pleca pe front,au determinat pe membrii coaliţiei antiantonesciene să treacă la acţiune. La 23 august 1944, regele Mihai I i-a convocat în audienţă pe Ion Antonescu şi pe Mihai Antonescu, vicepreşedintele guvernului şi ministrul Afacerilor Externe. Ion Antonescu a refuzat categoric să încheie armistiţiul şi ca urmare a fost arestat, împreună cu Mihai Antonescu.

În seara aceleaşi zile, în jurul orei 20, a fost numit un nou prim-ministru, în persoana generalului Constantin Sănătescu. Imediat după ora 22, Radio Bucureşti a difuzat Proclamaţia către Ţară a Regelui Mihai, Declaraţia noului guvern şi primele lui decizii.

Se anunţă:
  • înlăturarea regimului antonescian
  • ieşirea României din Axă
  • solicitarea către Naţiunile Unite pentru încheierea armistiţiului
  • hotărârea de a lupta alături de armatele aliate pentru eliberarea teritoriului naţional de sub ocupaţia forţelor germane şi ungare.

"Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (...)
Români,
Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină".

Noul guvern a reintrodus prevederile Constituţiei din 29 martie 1923, referitoare la drepturile cetăţeneşti şi la modul de exercitare a puterilor statului, însă ele au fost restabilite parţial deoarece România a fost ocupată militar de Uniunea Sovietică, ocupaţie care a dus la pierderea completă a acestor drepturi.

Lovitura de stat din 23 august a reprezentat şi începutul războiului antihitlerist. Trupele sovietice au putut înainta peste 600 de km fără nici o stavilă. În perioada 23–30 august 1940, armata română sprijinită de populaţie, a lichidat sau capturat importante forţe germane ori le-a alungat de pe teritoriul naţional. A acoperit frontierele de sud şi de vest pentru a preîntâmpina pătrunderea trupelor naziste şi hortiste. În dimineaţa zilei de 24 august 1944, a fost stopat marşul ordonat de Hitler asupra Bucureştilor, iar în zilele de 25 şi 26 august, trupele române au curăţat toate obiectivele inamice din capitală. Bucureştii au devenit prima capitală din Europa eliberată exclusiv de către forţele de rezistenţă naţională, fără nici un sprijin din partea armatelor aliate. Între 26 şi 28 august au fost zdrobite unităţile germane din jurul capitalei. Până la 31 august au fost nimicite forţele germane din valea Prahovei.

Despre importanţa zilei de 23 august Iuliu Maniu menţiona într-un memoriu trimis lui Burton Z. Berry:

„Prin actul de la 23 august, România s-a situat de partea Aliaţilor, aducând servicii incontestabile: frontul mutat dintr-o dată cu peste 500 de km spre vest, o întreagă armată germană capturată sau forţată să abandoneze cea mai mare a materialului său, obstacole seriose precum Carpaţii, care ar fi putut îngădui armatei germane ridicarea unei linii de rezistenţă, depăşite aproape fără dificultăţi de către Armata Roşie, Balcanii – ocoliţi, totul conducând în sfârşit la o veritabilă prăbuşire a sistemului german din Sud-Est.”
Citește contextul

cezar, cramariuc

20. 03. 2020

Teste

Realizarea testelor este obligatorie


Vedeți toate postările: