Revoluția lui Nasser
În 1952 un grup de militari condus de colonelul Gamal Abd al-Nasser l-a înlăturat pe rege, preluând controlul asupra guvernului egiptean în urma unei lovituri de stat,
care a schimbat liderii țării.
Nasser și camarazii săi “Ofițerii Liberi” au urmărit să înlăture ocupația britanică și controlul economic, să întărească aramta egipteană și să adopte reforme sociale.
Doreau și revanșa în fața Israelului. De asemenea, ei se opuneau colonialismului și a oricăror forme de control străin, dar nu aderaseră la nici o ideologie, precum socialismul, comunismul sau restaurația islamismului. În 1953, Nasser a abolit monarhia și a proclamat democrația (pe hârtie).
Nasser a guvernat ca un dictator și organizația sa politică, Consiliul Revoluționar de Comandă, era singurul partid politic legal. Nasser a scos în afara legii organizațiile Frații Musulmani și Partidul Comunist Egiptean și i-a aruncat în închisoare pe conducătorii lor. Nasser a câștigat multă popularitate prin adoptarea reformei agrare, împroprietărind țăranii cu pământ. În 1954, a negociat un tratat cu britanicii pentru ca Anglia să-și retragă trupele din Egipt, inclusiv din zona Suezului. În 1955, Anglia și-a retras trupele.
În Războiul Rece, Nasser a dorit să urmeze politica de nealiniere, adică să nu se alăture nici unei părți, nici SUA și nici URSS. La mijlocul anilor ’50, SUA a încercat să realizeze o alianță, Pactul de la Bagdad, care să oprească extinderea sovietică în Orientul Mijlociu. Când SUA au invitat Egiptul să se alăture, Nasser a refuzat, considerând că Pactul este o formă de imperialism și urmărește să mențină dependența arabilor față de occident. Pe de altă parte, Nasser încerca să facă rost de bani pentru a cumpăra arme și dezvolta proiecte, precum digul de la Asuan de pe fluviul Nil. SUA a dat numeroase arme aliaților din Pactul de la Bagdad Turcia, Iran, Pakistan și Irak, dar a refuzat să vândă și lui Nasser.
În 1955, Nasser a abordat URSS pentru arme și a aranjat să cumpere pentru 200 milioane de dolari echipament din Cehoslovacia. SUA au fost furioase, iar Anglia și Franța, îngrijorate. Se părea că Nasser își pierduse canoanele, fiind doar interesat de a inflama opinia publică arabă. Nasser a devenit un erou pentru mulți arabi deoarece s-a opus imperialismului occidental.
Întrebări
- Care era programul lui Nasser pentru Egipt?
- De ce s-a opus Nasser Pactului de la Bagdad?
- De ce a cumpărat Nasser arme de la Cehoslovacia?
- De ce credeți că URSS a vrut să vândă arme Egiptului (prin intermediul Cehoslovaciei)?
La începutul regimului Nasser, Egiptul a solicitat Băncii Mondiale un împrumut pentru a construi un al doilea dig la Asuan. Banca Mondială a aprobat împrumutul, compus din bani care proveneau și din SUA. În 1956, SUA și-a retras sprijinul financiar și și-a folosit influența pentru ca Banca Mondială să facă același lucru. Ca urmare, Nasser a naționalizat Canalul de Suez, care a devenit proprietatea Egiptului.
Nasser a promis că toate navele vor putea folosi canalul liber și că Egiptul vs despăgubi agențiile străine care dețineau acțiuni. El a afirmat că banii obținuți astfel de Egipt vor fi folosiți pentru a construi digul de la Asuan și pentru alte proiecte de dezvoltare a Egiptului. Deoarece nu doreau ca Nasser să preia controlul asupra canalului, Anglia și Franța au protestat, afirmând o autoritate internațională trebuie să se exercite asupra canalui. Au fost câteva conferințe internaționale pentru a încerca să se găsească soluții la criza canalului. În timpul negocierilor Anglia, Franța și Israelul au plănuit în secret să invadeze Egiptul, să preia canalul și să-l înlăture pe Nasser. În octombrie 1956, Anglia, Franța și Israelul au început să bombardeze Egiptul și să-l cotropească. ONU a cerut o încetare a focului, iar în noiembrie cele trei state au oprit luptele.
Întrebări
- Ce este naționalizarea?
- De ce a vrut Nasser să naționalizeze Canalul de Suez?
- De ce Anglia și Franța s-au opus naționalizării?
Atât SUA, cât și URSS s-a opus atacului asupra Egiptului, amândouă afirmând că este act imperialist. SUA și-a presat aliații să se retragă din Egipt, lăsând posesia canalului lui Nasser. URSS a furnizat arme și bani Egiptului. Oricum, nici o superputere nu a fost fericită cu Nasser, care și-a petrecut restul vieții (până la moartea sa în 1970) împotriva fiecărei dintre ele. Politica de nealiniere a lui Nasser a fost să folosească importanța strategică a națiunii sale pentru a obține cât mai mult de la ambele părți, fără a implica Egiptul de vreo parte.
Întrebări
- Care a fost poziția SUA în timpul crizei Suezului?
- Care a fost poziția URSS în timpul crizei Suezului?
- De ce Anglia și Franța s-au opus naționalizării?
Citiți documentul Discursul lui Nasser!
Întrebări
- De ce a considerat Nasser că trebuie să naționalizeze Suezul?
- Identificați trei argumente folosite de el?
- De ce Anglia și Franța s-au opus naționalizării?
Analiza discursului lui Nasser
Nasser în discursul său urmărea să convingă egiptenii și pe liderii internaționali că avea dreptul să naționalizeze Compania Canalului Suez. El a fost transmis la radio pentru a fi auzit de milioane deoameni. În realitate, Nasser a ordonat armatei să ocupe canalul în timpul discursului. Semnalul era dat de cuvintele “Ferdinand de Lesseps.” Deși Nasser credea sincer în ceea ce spunea, el a vrut să obțină sprijinul egiptenilor și statelor din Lumea a Treia. Putem citi discursul din două perspective: ca declarație din perspectiva Lumii a Treia și ca mod de propagandă.
Revedeți contextul construirii canalul Suez și sesizați contradicțiile din discursul lui Nasser (pagina web Canalul Suez).
Descărcați tabelul de analiză a discursului lui Nasser.
Cine ar aproba sau dezaproba afirmațiile lui Nasser:
- țăranii egipteni, moșierii egipteni, liderul britanic, liderul SUA, liderul francez, liderul sovietic, Frantz Fanon, Jawaharwal Nehru, alt lider din lumea a treia?
Fișierul doc cu tema trebuie să aibă titlul următor: Nume_tema_Nume_elev!