Contextul social și politic

În Anglia, la începutul secolului al XVII-lea, iar capitalismul era vizibil atât la orașe, cât și la sate.

Se afirmă o nouă mentalitate care pune sub semnul întrebării absolutismul monarhic și privilegiile nobilimii.

În domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvoltă manufacturile.

Parlamentul deținea drepturi importante consfințite prin Magna Charta Libertatum (1215), care stabilea un echilibru între rege și reprezentanții Stărilor din regat.

Numeroasele războaie au adus Anglia într-o nouă criză financiară. Regele Carol I Stuart a fost nevoit să convoace parlamentul, în 1628, pentru a vota noi impozite. Parlamentarii refuză noile impozite și impun regelui să semneze Petiția dreptului (1628), care garanta inviolabilitatea persoanei, recunoștea dreptul Parlamentului de a aproba impozite și interzicea legea marțială în timp de pace.

Interpretarea textului

Textul de mai sus identifică mai multe cauze ale războiului civil englez. Cauzele care pot fi identificate: sociale, economice, politice, cuturale, legislative, militare.

Textul scurt de mai sus oferă numeroase informații despre contextul revoluției engleze. Pe de altă parte, nu explică o serie de lucruri: populația era sau nu numeroasă; ce importanță are cresterea populației; rolul mentalității; despre relațiile capitaliste care apar; rolul noilor grupuri sociale.

Textul explică mai larg cauzele politice; înțelegem că sunt doi poli de putere: monarhia și Parlamentul. Drepturile Parlamentului sunt consemnate în legi, astfel încât în Anglia nu pare să fie monarhie absolutistă. Prin urmare afirmația din text o nouă mentalitate care pune sub semnul întrebării absolutismul monarhic, pare contradictorie.

Legile consemnate în text care acordau/reafirmau drepturile Parlamentului sunt: Magna Charta Libertatum și Petiția Drepturilor.

Autoevaluare

Noua nobilime apăra drepturile Parlamentului este o cauză politică.Adevărat: Fals: