Marele salt înainte
Cu timpul, pentru a-și consolida puterea, Mao a impus diferite acțiuni propagandistice și a adoptat o atitudine de distanțare față de U.R.S.S., dar a pãstrat regimul comunist. Mai întâi, din anul 1958, a fost lansat Marele salt înainte, prin care se urmãrea creșterea producției și progresul societății socialiste în toate domeniile. De exemplu, s-a dorit creșterea producției de oțel și înlocuirea colectivizãrii de tip sovietic cu modelul comunelor (de fapt, o descentralizare administrativã). În paralel, sub pretextul construirii unui comunism adaptat tradițiilor societății chineze, a fost respinsã pretenția sovieticã de a controla regimul politic al Chinei.
Trebuie sã realizãm colectivizarea, pentru cã altfel nu vor exista piețe de desfacere pentru țărănime. (...) Se poate ca prin „mai mult, mai bun, mai repede“ sã se ajungã la socialism și nu este nevoie sã se ia ca model Uniunea Sovieticã. În industrie, fabricarea a 24 de milioane de tone de oțel în trei planuri cincinale va duce la depășirea în vitezã a U.R.S.S. Mao Zedond, Marele salt înainte
Revoluția culturală
Beneficiind de sprijinul armatei și utilizând lozinci pentru atragerea maselor și, mai ales, a tinerilor de partea sa, între anii 1966 și 1969 Mao Zedong a impus ceea ce se va numi Revoluþia culturalã.
Când aveam 6 ani, Revoluţia Culturală deja începuse. Mao Zedong, iniţiatorul acesteia, se inspirase din ideile lui Marx şi ale Revoluţiei Franceze şi vroia să răstoarne cu totul societatea. Tot ce era străin, tot ce era istorie – trebuiau să dispară, ca şi când nu ar fi existat niciodată. Tradiţia era ceva rău. Obiceiurile străvechi erau ceva rău. Florile era ceva rău! Acasă nici nu aveam flori. Florile erau considerate ceva frumos, un simbol al purităţii, de către cultura europeană. Dar cultura europeană era cea rău. Jin Wang (compozitor)A fost perioada în care puterea acestuia în partid a sporit foarte mult. Manifestațiile populare în favoarea revoluției culturale, care aveau ca scop crearea unei noi mentalități comuniste, erau sprijinite de tineri fanatici, grupați în Gărzile Roșii. Mao a impus și Cãrticica roșie, broșurã care cuprindea gândurile dictatorului, considerată ca o carte sfântă de comuniștii chinezi. A fost perioada în care, sub pretextul luptei împotriva aparatului de partid, au fost comise numeroase abuzuri. De fapt, în urma revoluției culturale, dictatorul chinez și-a eliminat adversarii din partid, și-a consolidat puterea în fruntea acestuia și a dus la extrem cultul personalității sale. Având nevoie de restabilirea ordinii, în anii 1970 și 1971 Mao Zedong a apelat la armată pentru a opri, progresiv, excesele din anii "Revoluției culturale".
Marea revoluþie culturalã este o operã mãreață. (...) În șapte sau opt ani se va lansa o altã mișcare, pentru a mãtura, periodic, spiritele dãunãtoare din partid și din întreaga țarã. Aceastã mișcare va trebui sã se repete în mai multe reprize. Mao Zedong, Revoluția culturală